Castelul Peles

Castelul Peleș a fost construit la inițiativa primului Rege al României, Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului, localitate cu o suprafață de 24 de km în anul 1874, an în care, din inițiativa suveranului, comuna primește numele de Sinaia. Un an mai târziu, în centrul localității sunt construite primele case boierești, iar în 1876 începe construirea căii ferate Ploiești – Predeal, care străbate și Sinaia. Concomitent, între anii 1873 şi 1875 a fost edificată fundația castelului Peleș. Ceremonia de punere a pietrei de temelie a reședinței a avut loc într-un cadru festiv la 10/22 august 1875.

Castelul Pelișor a fost deschis publicului vizitator în februarie 1993. Muzeul, cu o valoare inestimabilă, ce cuprinde o valență istorica, o alta memorialistică și una artistică, constituie o importantă componentă a zestrei culturale a poporului român. Acest edificiu este parte integrantă a vastului ansamblu arhitectonic creat de regele Carol I pe valea pârâului Peleș, într-o perioadă ce se suprapune practic întregii sale vieți traită in România. Decorația interioară, concepută de Regina Maria în diverse perioade, 1902 – 1903 si 1925 – 1928, ilustra crezul ei în materie de frumos. În testamentul moral adresat ,,Țării și Poporului român” Regina mărturisea: ,,dacă toate cele frumoase vă vor aminti de mine, voi fi pe deplin răsplatită pentru dragostea ce v-am purtat-o, căci pentru mine frumosul a fost un crez.”

Desi in momentul in care rostesti cuvantul “castel”, te gandesti la o constructie tipica epocii medievale, Castelul Peles a fost considerat unul dintre cele mai moderne castele din lume in momentul constructiei  acestuia, fiind primul castel din Europa ce a fost complet electrificat. Castelul Peles avea propriul sau generator de energie electrica, asa ca era independent de electricitate, fata de orasul Sinaia. De exemplu intrarea pe holul principal al castelului are un tavan de sticla detasabil cu ajutorul unui motorul electric. De asemenea Castelul Peles avea incalzire proprie si un lift intern ce-l facea cu atat mai mult placut de locuit pentru familia regala.